Cei care pricep, iau atitudine
Suntem din ce în ce mai mulți cei care apreciem tradiția și satul românesc. Haideți să acționăm, să ne asociem și să facem lucruri bune la sat!
Foto: Vlad Dumitrescu
Dragi cititori,
În ultimele luni am văzut că tot mai mulţi tineri sunt receptivi la problemele satului românesc şi vor să se implice. De cele mai multe ori îşi găsesc locul în cadrul unor organizaţii non-guvernamentale, deoarece acestea le asigură un cadru dinamic şi se simt stimulaţi să aibă iniţiativă, să gândească şi să gestioneze proiecte de importanţă socială, arhitecturală, economică, turistică etc.
S-au săturat să mai aştepte ca schimbările să vină din altă parte. Aşa că, după ce s-au frământat cu ideea de a pleca din ţară, sunt şi tineri care au decis să rămână şi să facă ceva aici.
În cazul de faţă, pentru satul românesc, deoarece veţi cunoaşte un tânăr ambiţios, cu o viziune interesantă, care va iniţia proiecte mai mult decât binevenite.
Sunt de acord cu el că lucrurile cu adevărat bune, se fac de către organizaţii care acţionează local. Un exemplu sunt satele din zona Rupea sau din Mărginimea Sibiului. S-a mers pe o strategie unitară şi s-a păstrat caracterul tradiţional al zonei. Aşadar, au şi zeci de mii de turişti pe an.
Nişa celor care apreciază tradiţia şi turismul rural începe să devină mai puternică şi mai unită, cu scopul conservării valorilor locale.
Arhitecţi reputaţi şi organizaţii profesionale din domeniul arhitecturii împreună cu alţi parteneri din ţară sau din străinătate susţin prin diferite proiecte conservarea, restaurarea patrimoniului arhitectural, dar şi meşteşugurile de patrimoniu - care la momentul actual sunt la nivel de formare foarte scăzut.
Astfel, se încearcă crearea unei reţele de ateliere de manufactură (tâmplărie, fierărie), prin care meşterii şcolarizaţi să se adapteze la cerinţele realizării unei tâmplării şi feronerii de artă.
Un astfel de exemplu este proiectul Batem fierul la conac, prin care se încearcă transformarea fierăritului în artă, în cadrul work-shop-urilor de la Conacul P. P. Carp de la Ţibăneşti, judeţul Iaşi.
De pe urma unui astfel de proiect, beneficiază atât sătenii care se pot specializa în arta feroneriei, cât şi studenţii din domeniul arhitecturii, urbanismului, construcţiilor, artelor, astfel completându-şi studiile.
În plus, se pot extinde pieţele locale. Propriile ateliere de manufactură vor duce la scăderea costurilor de restaurare a conacelor – care în urmă cu mai bine de o sută de ani reprezentau repere culturale şi economice şi care astăzi ar putea fi valorificate pentru marele lor potenţial turistic şi cultural, revigorând identitatea întregii zone.
Aşadar, idei de proiecte sunt multe, pentru că şi necesităţile sunt mari.
Important este că sunt oameni cu iniţiativă care se unesc, iau atitudine şi fac demersuri pentru ca satele româneşti să devină centre de cultură şi turism.
Acolo e miezul!
Bine aţi venit în lumea firească a satului!
Ana A. Negru
În ultimele luni am văzut că tot mai mulţi tineri sunt receptivi la problemele satului românesc şi vor să se implice. De cele mai multe ori îşi găsesc locul în cadrul unor organizaţii non-guvernamentale, deoarece acestea le asigură un cadru dinamic şi se simt stimulaţi să aibă iniţiativă, să gândească şi să gestioneze proiecte de importanţă socială, arhitecturală, economică, turistică etc.
S-au săturat să mai aştepte ca schimbările să vină din altă parte. Aşa că, după ce s-au frământat cu ideea de a pleca din ţară, sunt şi tineri care au decis să rămână şi să facă ceva aici.
În cazul de faţă, pentru satul românesc, deoarece veţi cunoaşte un tânăr ambiţios, cu o viziune interesantă, care va iniţia proiecte mai mult decât binevenite.
Sunt de acord cu el că lucrurile cu adevărat bune, se fac de către organizaţii care acţionează local. Un exemplu sunt satele din zona Rupea sau din Mărginimea Sibiului. S-a mers pe o strategie unitară şi s-a păstrat caracterul tradiţional al zonei. Aşadar, au şi zeci de mii de turişti pe an.
Nişa celor care apreciază tradiţia şi turismul rural începe să devină mai puternică şi mai unită, cu scopul conservării valorilor locale.
Arhitecţi reputaţi şi organizaţii profesionale din domeniul arhitecturii împreună cu alţi parteneri din ţară sau din străinătate susţin prin diferite proiecte conservarea, restaurarea patrimoniului arhitectural, dar şi meşteşugurile de patrimoniu - care la momentul actual sunt la nivel de formare foarte scăzut.
Astfel, se încearcă crearea unei reţele de ateliere de manufactură (tâmplărie, fierărie), prin care meşterii şcolarizaţi să se adapteze la cerinţele realizării unei tâmplării şi feronerii de artă.
Un astfel de exemplu este proiectul Batem fierul la conac, prin care se încearcă transformarea fierăritului în artă, în cadrul work-shop-urilor de la Conacul P. P. Carp de la Ţibăneşti, judeţul Iaşi.
De pe urma unui astfel de proiect, beneficiază atât sătenii care se pot specializa în arta feroneriei, cât şi studenţii din domeniul arhitecturii, urbanismului, construcţiilor, artelor, astfel completându-şi studiile.
În plus, se pot extinde pieţele locale. Propriile ateliere de manufactură vor duce la scăderea costurilor de restaurare a conacelor – care în urmă cu mai bine de o sută de ani reprezentau repere culturale şi economice şi care astăzi ar putea fi valorificate pentru marele lor potenţial turistic şi cultural, revigorând identitatea întregii zone.
Aşadar, idei de proiecte sunt multe, pentru că şi necesităţile sunt mari.
Important este că sunt oameni cu iniţiativă care se unesc, iau atitudine şi fac demersuri pentru ca satele româneşti să devină centre de cultură şi turism.
Acolo e miezul!
Bine aţi venit în lumea firească a satului!
Ana A. Negru
