Tradiţiile lunilor Mai, Iunie şi Iulie
Aflați care sunt sfaturile străvechi și prevestirile de timp pentru lunile mai, iunie și iulie.
Copii îngrijind un copac tânăr
Denumirile populare ale lunii MAI:
♦ florar, frunzar, pratar, luna ierburilor
Sfaturi generale:
"În mai semănaţi in, ca din două semănături să vă iasă cel puţin una: cânepa se seamănă după 13, iar hrişca pe la 19, meiul tot cam pe atunci. Tăiaţi crângi de salci; puneţi pari lângă pomii tineri; semănaţi ridichi de lună, cicoria, puneţi castraveţi şi fasole; scuturaţi gândacii de pe pomi şi daţi-i păsărilor din curte; tăiaţi colţurile de pe pomi.
Udă altoii cât mai des, şi la cei prinşi le slăbeşte niţel legătura. Seamănă cânepă şi in. Pe timp liniştit afumă pomii bântuiţi de omide cu pucioasă presărată pe jăratic, că vor peri toate. Cucuruzul se sapă când e în patru frunze. Coseşte lucerna înainte de înflorire, dar griji să nu o tai prea jos, că piere multă din ea. De o dai verde la vite, zvânteaz-o mai întâi şi amestecă cu paie mănunţite. Pe la mijlocul lunei se resădeşte tutunul (tăbacul), înmuindu-se mai înainte rădăcinile în zamă de gunoi şi năsip. Ogorâtul trebuie sfârşit. Gândacii de mai se scutură dimineaţa, se adună şi se stropşesc cu piciorul, ori se dau la galiţe. De pe cartofii ce-i dăm la animale colţul trebuie îndepărtat, că acela-i otrăvitor."
Prevestiri de timp:
♦ Roua de seara şi răcoarea din mai aduc fân şi vin mult.
♦ Ploaia caldă din mai e binecuvântare.
♦ Rusalii umede, Crăciun gras.
♦ Gândacii mulţi vestesc un an mănos.
♦ Mai ploios, iunie frumos.
♦ Când sunt greieri mulţi şi dinaintea locuinţei lor ţin mare curăţenie, fân are să fie puţin.
♦ Tunetele dese arată an roditor.
♦ Vânt de roadă, vânt de poame.
♦ Dacă luna lui mai e mai mult ploioasă, atunci urmează iunie secetos.
♦ Dacă plouă în mai, să tragi nădejde de mălai.
Denumirile populare ale lunii IUNIE:
♦ cireşari, cireşar, cireşeri, cireşel, luna cireşelor
Sfaturi generale:
"Când e zăduf, scuteşte vitele, adăpostindu-le la umbră. Oculează pădureţii mai bine după ploaie şi cu deosebire seara şi dimineaţa. Seamănă ridichi de toamnă. Când iarba e mai în floare, coseşte-o. De pătimesc porcii de grumazi, din cauza căldurii, dă-le leacuri pentru stomac. Astfel, este în apotecă pulberea de Helleborus albus. La cei mari le dai cât ţine vârful cuţitului, la cei mici pe jumătate. Sapă viile a doua oară înainte ori după înflorire. De umblă furnicile la coşniţe, închide-le calea, ungând cu petroleu scândura pe unde se urcă. Uscă cireşe, vişine şi strugurei pentru iarnă. Seamănă rapiţă."
Prevestiri de timp:
♦ Când fulgeră şi tună mult în luna iunie, atunci vara are să fie nouroasă.
♦ Iunie mai uscat decât umed umple buţile cu vin.
♦ Iunie umed şi rece strică întreg anul.
♦ Călătoria furnicilor vesteşte an bun.
♦ Omidele multe sunt semn de vin şi grâu mult.
♦ Săritul peştilor vesteşte furtună.
♦ De sunt mulţi bureţi iuţi, iarna viitoare are să fie uşoară.
♦ Prea multă ploaie în iunie este stricăcioasă viţeilor şi stupilor.
♦ Vânt de roadă, vânt de poame.
♦ Dacă bate în iunie vântul de miazănoapte, atunci rodeşte grâu mult.
♦ Dacă plouă în iunie, va fi grâu, dar nu va fi mălai.
Denumirile populare ale lunii IULIE:
♦ cuptori, cuptor, coptori, adică luna fierbinţelilor şi a coacerilor
Sfaturi generale:
♦ Semănaţi pentru a doua oară spanac şi varză, udaţi straturile cu apă de vale, dacă este secetă.
♦ Pânea coaptă în luna aceasta şi în cea viitoare se mucezeşte lesne, puneţi deci sare şi chimen într-însa.
♦ Fânul proaspăt este vătămător vitelor dacă nu se udă mai nainte puţin.
♦ Curăţeşte şura şi podurile, că e aci secerea, pe când poartă grije să ai bani, ca să le poţi aduna, când sunt în pârgă, şi nu răscoapte, că se scutură, şi o mulţime de grăunţe şi nici fărina din ele nu e cu spor la aluat.
♦ Pe când te apuci de secere, cucuruzul să fie săpat a doua oară.
♦ Pliveşte viile, dar nu pe timp prea cald, ca să nu se împiedice strugurii în creştere.
♦ Dinaintea coşniţelor pune un vas cu apă, ca albinele s-o aibă la îndemână. Aruncă deasupra ei bucăţi de paie, ca să nu se înece.
♦ La cărat pune rogojini în car, ca grăunţele scuturate să nu se prăpădească. Acestea ţine-le de sămânţă, că-s cele mai frumoase.
♦ Udă curechiul bântuit de omide cu apă cu săpun sau din topilă.
Prevestiri de timp:
♦ Cum e de cald în luna lui Cuptor, aşa de frig va fi în Faur.
♦ Dacă păianjenul îşi rupe pânza în două, va ploua.
♦ Când muşuroaiele de furnici sunt mai ridicate decât de obicei, atunci va urma iarna grea.
♦ Căldura mare însemnează an mănos.
♦ Dacă în luna lui iuliu se schimbă adese ploaia cu senin cald, atunci mană roada în câmp.
Autor: Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Editura Paideia, Bucureşti, 2001, 2009
Foto: Istockphoto
♦ florar, frunzar, pratar, luna ierburilor
Sfaturi generale:
"În mai semănaţi in, ca din două semănături să vă iasă cel puţin una: cânepa se seamănă după 13, iar hrişca pe la 19, meiul tot cam pe atunci. Tăiaţi crângi de salci; puneţi pari lângă pomii tineri; semănaţi ridichi de lună, cicoria, puneţi castraveţi şi fasole; scuturaţi gândacii de pe pomi şi daţi-i păsărilor din curte; tăiaţi colţurile de pe pomi.
Udă altoii cât mai des, şi la cei prinşi le slăbeşte niţel legătura. Seamănă cânepă şi in. Pe timp liniştit afumă pomii bântuiţi de omide cu pucioasă presărată pe jăratic, că vor peri toate. Cucuruzul se sapă când e în patru frunze. Coseşte lucerna înainte de înflorire, dar griji să nu o tai prea jos, că piere multă din ea. De o dai verde la vite, zvânteaz-o mai întâi şi amestecă cu paie mănunţite. Pe la mijlocul lunei se resădeşte tutunul (tăbacul), înmuindu-se mai înainte rădăcinile în zamă de gunoi şi năsip. Ogorâtul trebuie sfârşit. Gândacii de mai se scutură dimineaţa, se adună şi se stropşesc cu piciorul, ori se dau la galiţe. De pe cartofii ce-i dăm la animale colţul trebuie îndepărtat, că acela-i otrăvitor."
Prevestiri de timp:
♦ Roua de seara şi răcoarea din mai aduc fân şi vin mult.
♦ Ploaia caldă din mai e binecuvântare.
♦ Rusalii umede, Crăciun gras.
♦ Gândacii mulţi vestesc un an mănos.
♦ Mai ploios, iunie frumos.
♦ Când sunt greieri mulţi şi dinaintea locuinţei lor ţin mare curăţenie, fân are să fie puţin.
♦ Tunetele dese arată an roditor.
♦ Vânt de roadă, vânt de poame.
♦ Dacă luna lui mai e mai mult ploioasă, atunci urmează iunie secetos.
♦ Dacă plouă în mai, să tragi nădejde de mălai.
Denumirile populare ale lunii IUNIE:
♦ cireşari, cireşar, cireşeri, cireşel, luna cireşelor
Sfaturi generale:
"Când e zăduf, scuteşte vitele, adăpostindu-le la umbră. Oculează pădureţii mai bine după ploaie şi cu deosebire seara şi dimineaţa. Seamănă ridichi de toamnă. Când iarba e mai în floare, coseşte-o. De pătimesc porcii de grumazi, din cauza căldurii, dă-le leacuri pentru stomac. Astfel, este în apotecă pulberea de Helleborus albus. La cei mari le dai cât ţine vârful cuţitului, la cei mici pe jumătate. Sapă viile a doua oară înainte ori după înflorire. De umblă furnicile la coşniţe, închide-le calea, ungând cu petroleu scândura pe unde se urcă. Uscă cireşe, vişine şi strugurei pentru iarnă. Seamănă rapiţă."
Prevestiri de timp:
♦ Când fulgeră şi tună mult în luna iunie, atunci vara are să fie nouroasă.
♦ Iunie mai uscat decât umed umple buţile cu vin.
♦ Iunie umed şi rece strică întreg anul.
♦ Călătoria furnicilor vesteşte an bun.
♦ Omidele multe sunt semn de vin şi grâu mult.
♦ Săritul peştilor vesteşte furtună.
♦ De sunt mulţi bureţi iuţi, iarna viitoare are să fie uşoară.
♦ Prea multă ploaie în iunie este stricăcioasă viţeilor şi stupilor.
♦ Vânt de roadă, vânt de poame.
♦ Dacă bate în iunie vântul de miazănoapte, atunci rodeşte grâu mult.
♦ Dacă plouă în iunie, va fi grâu, dar nu va fi mălai.
Denumirile populare ale lunii IULIE:
♦ cuptori, cuptor, coptori, adică luna fierbinţelilor şi a coacerilor
Sfaturi generale:
♦ Semănaţi pentru a doua oară spanac şi varză, udaţi straturile cu apă de vale, dacă este secetă.
♦ Pânea coaptă în luna aceasta şi în cea viitoare se mucezeşte lesne, puneţi deci sare şi chimen într-însa.
♦ Fânul proaspăt este vătămător vitelor dacă nu se udă mai nainte puţin.
♦ Curăţeşte şura şi podurile, că e aci secerea, pe când poartă grije să ai bani, ca să le poţi aduna, când sunt în pârgă, şi nu răscoapte, că se scutură, şi o mulţime de grăunţe şi nici fărina din ele nu e cu spor la aluat.
♦ Pe când te apuci de secere, cucuruzul să fie săpat a doua oară.
♦ Pliveşte viile, dar nu pe timp prea cald, ca să nu se împiedice strugurii în creştere.
♦ Dinaintea coşniţelor pune un vas cu apă, ca albinele s-o aibă la îndemână. Aruncă deasupra ei bucăţi de paie, ca să nu se înece.
♦ La cărat pune rogojini în car, ca grăunţele scuturate să nu se prăpădească. Acestea ţine-le de sămânţă, că-s cele mai frumoase.
♦ Udă curechiul bântuit de omide cu apă cu săpun sau din topilă.
Prevestiri de timp:
♦ Cum e de cald în luna lui Cuptor, aşa de frig va fi în Faur.
♦ Dacă păianjenul îşi rupe pânza în două, va ploua.
♦ Când muşuroaiele de furnici sunt mai ridicate decât de obicei, atunci va urma iarna grea.
♦ Căldura mare însemnează an mănos.
♦ Dacă în luna lui iuliu se schimbă adese ploaia cu senin cald, atunci mană roada în câmp.
Autor: Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Editura Paideia, Bucureşti, 2001, 2009
Foto: Istockphoto
