Sâmbăta Paștelui - cum se încondeiau ouăle în zona Muscelului acum peste 100 de ani

Ceea ce e mai însemnat în aceasta zi, e încondeierea, împietrirea și roșirea ouălor. Încondeierile se fac cu condeiul. Condeiul e făcut dintr-un băț de lemn, înfășurat la un cap cu câlți. Tot la acel căpătâi, are un cioc cilindric subțire, ca un vârf de pai și tot găurit pe dinăuntru. Ciocul se face din lamă subțire și pe dinăuntru e trecut un fir de porc, ca să poată scrie. Înainte se făcea dintr-o parà făcută sucălete în jurul unui ac, care se scotea pe urmă, și bătută cu ceva, așa ca să rămaie o găurice foarte mică. Capul cu câlți și cu ciocul se moaie în ceară de roiu, topită într-un ciob. Peste ceară se pun cărbuni de teiu pisați, ca să capete culoare negricioasă și apoi se fac cu condeiul pe ouă diferite desemnuri, purtând diferite nume după lucrurile pe cari le inchipuiesc: Foaie de jugastru, Păianjen, Prescură, Fierul plugului, Peștele în coteț, Foaie de salcam, Laba gâștei, Coltul porcului, Furca de fan, Dulap, Cârligul ciobanului, Ciupercile, Cireșica, Calea rătăcită, Mânăstire, Pistolul, Coropișnița, Racul, Morișca, Floarea străchinii, Coada cocoșului. Încep sa încondeie întâi Fierul plugului, fiindcă întâi plugul se pune în brazdă primăvara. Oul roșit, are tot fondul alb înroșit. Iar încondeierile cele negre rămân albe. Ouălor ce nu se încondeiază înainte de a se băga în pietrèle, li se fac cruci cu ceară topită, apoi se bagă în pietrèle. Pietrèlele se fac în felul următor: Se ia zeama de varză și se pune într-o strachină. Se pisează apoi piatra acră și, așa pisată, se pune peste zeama de varză și se bagă ouăle, rând pe rând, lăsându-se mai întâi să se usuce. După ce se usucă, se pun în oala cu roșele. Roșelele se fac din lemn de ouă (băcan), pus de vineri seara în apa din oala de roșele să se plămădească. Ouăle se fierb acolo, se scot și se pun într-un vas cu pelin, cu care se șterg. În loc de lemn de ouă, femeile mai întrebuințează și foi de ceapă (foaia galbenă care învelește ceapa, precum și coada funiei de ceapă). Se pune tot la plămădeală, de seara și, când se fierb ouăle, ies galbene. Alte femei se folosesc de gâgâțele (dediței) cu cari fac ouăle verzi, ori pestrițe. Altele le fac negre, punând și calaican în roșele, ori galbene, punând boia galbenă în amestecătura de băcan și apă. Sursa: «Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele. Culegere din părțile Muscelului, de C. Rădulescu-Codin și D. Mihalache, ședința din 12 maiu 1909», Academia Română, seria “Din vieaţa poporului român : culegeri si studii”, București, Tipografia «Cooperativa», 1909