Salcia energetică - interviu cu d-nul Alexandru Benko
În ultimii ani, problema emisiilor de gaze cu efect de seră a luat amploare, ceea ce a generat o mulțime de discuții și cercetări pentru a se găsi metode de diminuare a acestei probleme.
Cultură de salcie energetică
Astfel, una dintre soluțiile pentru reducerea emisiilor poluante, care în alte țări se aplică la scară largă, este salcia energetică.
D-nul Alexandru Benko, cel care a implementat cultivarea acestei plante și în România, ne povestește cum a început și cum a evoluat proiectul.
-D-le Alexandru Benko, sunteți cel care în anul 2007 ați adus salcia energetică în România. Spuneți-mi vă rog, de ce ați ales să cultivați această plantă?
În anul 2006, am început construirea unei fabrici pentru producerea peleților, cu o capacitate de 3 to/h. Asigurarea materiei prime era gândită exclusiv pe tocătură silvică, în special rumeguș.
În acest an, în mai multe țări din Europa (ex. Austria, Germania) s-au înnăsprit legile silvice, astfel că era de așteptat, ca acest lucru să se întâmple și în România, după ce devenim țară membră UE.
Am făcut o documentare în mai multe țări europene și am constatat că nicăieri industria de prelucrare a deseurilor lemnoase (brichetare, peletizare, centrale energetice prin cogenerare) nu se bazează exclusiv pe deșeuri silvice. Chiar mai mult, proporția deșeurilor silvice este utilizată sub 50%, restul de materie primă asigurându-se de pe plantații energetice cultivate, cum ar fi: salcia energetică (acoperă cca. 80% din totalul necesar) plopul, paulownia, diferite soiuri de salcâmi.
Utilizarea exclusivă a deșeurilor silvice creează presiuni asupra pădurilor și se ajunge la situații aberante (în prezent, des întâlnite în România), precum folosirea unor bușteni de calitate, care după decojire se toacă și se obține o tocătură superioară, însă cu costul unei valorificări inferioare a lemnului.
A urmat perioada de căutare a celei mai avantajoase plante energetice cu care să pornim pe acest drum. După o documentare minuțioasă, s-a luat decizia să alegem salcia energetică, urmând să cumpărăm licența din Suedia - prima licență cumpărată pentru o plantă energetică în România.
Astfel se face că, în perioada 17 – 19 aprilie 2007, am realizat prima plantație de salcie energetică în România, la Miercurea Ciuc, pe o suprafață totală de 12 ha.
Mai departe, a urmat o perioadă de testare. Au fost realizate 153 de plantații test, în toate zonele țării, prin care s-a urmărit comportarea diferitelor soiuri de salcie în soluri și condiții climatice diferite, iar după evaluarea rezultatelor împreună cu specialiștii suedezi, în anul 2011 s-a trecut la realizarea de plantații de producție, ceea ce înseamnă culturi de la 10 - 15 ha, până la câteva sute de ha.
-Sub ce forme poate fi valorificată această plantă?
Salcia energetică este o plantă agricolă, al cărei produs finit este tocătura, realizată direct de mașinile de recoltat. Acestea o taie, o toacă și o aruncă într-o remorcă.
Această tocătură se folosește ca și combustibil în cazane de apă caldă (sub forma și umiditatea obținută la recoltare) sau se folosește ca materie primă pentru brichetare sau peletizare.
-Ce obstacole ați întâmpinat pe parcursul proiectului?
În cei 8 ani de la realizarea primei plantații, salcia a trebuit să ”convingă” în mai multe situații dificile și a trebuit:
- să devină cunoscută în rândul potențialilor investitori
- să fie înțeles de către cultivatori că trebuie respectate tehnologiile prescrise întocmai și că nu funcționează principiul ”lasă că merge și așa”. Salcia nu este o plantă pretențioasă, dar trebuie pregătit terenul corespunzător și în primul an trebuie ținută plantația curată.
- să depășească anul cel mai greu, seceta din 2012. Acolo unde tehnologiile prescrise au fost respectate, salcia energetică s-a comportat foarte bine, iar acolo unde tennologia a suferit, au fost și pierderi.
- să reacționeze piața pentru achiziția tocăturii, care este produsul final al activității agricole, în cazul unei plantații.
- să fie achiziționate utilajele speciale necesare plantării, executării unor lucrări de întreținere și a recoltării. În prezent, sunt utilaje suficente pentru a face față nevoilor celor cca. 1000 ha de plantații existente în România și Republica Moldova, unde, la fel, este valabilă licența cumpărată.
Cea mai mare greutate în cazul tuturor plantelor energetice este LIPSA unei legi a plantațiilor energetice. Existența unei asemenea legi, ar trebui să reglementeze condițiile de înființare, de desființare și de subvenționare a acestor plante.
Proiectul de legea se află în Parlament din anul 2010. A fost votat în Senat, avizat în comisiile de specialitate în Camera Deputaților, dar nu a fost pus pe ordinea de zi în plen. Apariția Legii plantațiilor energetice ar da un impuls sigur în creșterea suprafețelor cultivate.
Printre greutăți putem enumera și situația neclară a terenurilor. Mai multe proiecte mari sunt blocate pentru că terenurile se află în procese de mai mulți ani.
Cu toate greutățile însă, sunt cca 1000 ha de plantații în România și, de asemenea, sunt și proiecte în fază de pregătire, ceea ce ne convinge de viabilitatea acestor plantații.
-Care sunt avantajele pentru cultivator?
Salcia energetică este o plantă care se potrivește foarte bine condițiilor din agricultura românească:
- este o plantă complet mecanizată, astfel fiind ușor de cultivat și în zone unde populația este înbătrânită.
- se poate cultiva pe orice teren agricol, dar cel mai bine se simte pe terenuri cu umiditate ridicată, ce pot fi puse astfel în valoare, nefiind potrivite pentru culturi de plante agricole alimentare.
În România, după evidența Ministerului Agriculturii, sunt peste 500 000 ha de terenuri cu umiditate ridicată. Folosind o parte din aceste terenuri, salcia nu reprezintă o concurență a plantelor agricole alimentare, ci o alternativă și o completare a veniturilor în mediul rural.
De pe un hectar de plantație se pot obține venituri între 1000 - 1200 Euro.
-Cât de greu este pentru un începător în ceea ce privește cultura salciei energetice, să găsească piață de desfacere?
În prezent, există o lipsă acută de biomasă (tocătură), atât pe piața internă cât și în întreaga Europă. Bineînțeles, ca să reacționeze piața, un cultivator trebuie să aibă o cantitate atractivă.
-Cam la câte hectare cultivate se poate trăi decent din asta?
Pentru a avea un venit confortabil, se recomandă realizarea de minim 10 ha de plantație.
-Distribuția se face doar intern sau există cerere și din afara țării?
Există cereri și din afara țării, dar pentru economisirea costurilor de transport este recomandat ca valorificarea să se facă în țară.
-Ce lucrări de pregătire a solului sunt necesare înainte de plantare?
În cazul în care terenul ales nu a fost cultivat în ultimii ani, se efectuează, în anul dinaintea plantării, până în luna august, o erbicidare. Apoi se face o scarificare în vederea afânării solului. După această operațiune, se face arătura de toamnă la adâncimea de 30 – 35 cm. Primăvara, când solul s-a uscat, se realizează o discurire sau o rotofrezare.
Pentru terenurile care au fost cultivate în ultimii ani, este suficientă doar arătura de toamnă.
-Pentru pregătirea solului, dar și în caz de boli și dăunători, există și soluții alternative la tratarea solului, astfel încât acesta să nu fie afectat în timp de erbicide?
Tehnologiile aplicate în prezent se bazează pe utilizarea de erbicide și, eventual, pesticide.
Combaterea buruienilor este o condiție obligatorie, în special în primii ani.
Ținând cont de faptul că aceste plantații se realizează cu precădere pe terenuri marginale, starea acestora impune utilizarea erbicidelor în procesul de pregătire a solului. De la an la an, apar însă erbicide și pesticide tot mai puțin agresive, ceea ce îmbunătățește situația.
Există și soluții care pot evita utilizarea erbicidelor, cel puțin parțial, cum ar fi cultivarea câțiva ani înaintea realizării plantațiilor de salcie, a unor plante ca lucerna, după care realizăm pe acele terenuri plantațiile, la care folosim diferite operații de întreținere mecanică, însă complexul de lucrări în această variantă este costisitor și necesită mai mult timp.
-Ce mesaj ați avea pentru cei care caută alternative profesionale și se gândesc să pornească la drum cu salcia energetică?
Recomand tuturor să nu le fie frică de o noutate. În același timp, ca la orice lucru nou, recomand să fie atenți la sfaturile tehnologice și să le respecte întocmai, pentru a fi siguri de reușită. Experiența noastră de 8 ani cu această plantă, ne-a arătat că în majoritatea regiunilor țării există condiții bune pentru cultivare și că dacă se respectă prescripțiile pentru cultivare, este exclus să nu fie un succes.
Interviu de Ana A. Negru
Foto: arhiva d-lui Alexandru Benko
-Sub ce forme poate fi valorificată această plantă?
Salcia energetică este o plantă agricolă, al cărei produs finit este tocătura, realizată direct de mașinile de recoltat. Acestea o taie, o toacă și o aruncă într-o remorcă.
Această tocătură se folosește ca și combustibil în cazane de apă caldă (sub forma și umiditatea obținută la recoltare) sau se folosește ca materie primă pentru brichetare sau peletizare.
-Ce obstacole ați întâmpinat pe parcursul proiectului?
În cei 8 ani de la realizarea primei plantații, salcia a trebuit să ”convingă” în mai multe situații dificile și a trebuit:
- să devină cunoscută în rândul potențialilor investitori
- să fie înțeles de către cultivatori că trebuie respectate tehnologiile prescrise întocmai și că nu funcționează principiul ”lasă că merge și așa”. Salcia nu este o plantă pretențioasă, dar trebuie pregătit terenul corespunzător și în primul an trebuie ținută plantația curată.
- să depășească anul cel mai greu, seceta din 2012. Acolo unde tehnologiile prescrise au fost respectate, salcia energetică s-a comportat foarte bine, iar acolo unde tennologia a suferit, au fost și pierderi.
- să reacționeze piața pentru achiziția tocăturii, care este produsul final al activității agricole, în cazul unei plantații.
- să fie achiziționate utilajele speciale necesare plantării, executării unor lucrări de întreținere și a recoltării. În prezent, sunt utilaje suficente pentru a face față nevoilor celor cca. 1000 ha de plantații existente în România și Republica Moldova, unde, la fel, este valabilă licența cumpărată.
Cea mai mare greutate în cazul tuturor plantelor energetice este LIPSA unei legi a plantațiilor energetice. Existența unei asemenea legi, ar trebui să reglementeze condițiile de înființare, de desființare și de subvenționare a acestor plante.
Proiectul de legea se află în Parlament din anul 2010. A fost votat în Senat, avizat în comisiile de specialitate în Camera Deputaților, dar nu a fost pus pe ordinea de zi în plen. Apariția Legii plantațiilor energetice ar da un impuls sigur în creșterea suprafețelor cultivate.
Printre greutăți putem enumera și situația neclară a terenurilor. Mai multe proiecte mari sunt blocate pentru că terenurile se află în procese de mai mulți ani.
Cu toate greutățile însă, sunt cca 1000 ha de plantații în România și, de asemenea, sunt și proiecte în fază de pregătire, ceea ce ne convinge de viabilitatea acestor plantații.
-Care sunt avantajele pentru cultivator?
Salcia energetică este o plantă care se potrivește foarte bine condițiilor din agricultura românească:
- este o plantă complet mecanizată, astfel fiind ușor de cultivat și în zone unde populația este înbătrânită.
- se poate cultiva pe orice teren agricol, dar cel mai bine se simte pe terenuri cu umiditate ridicată, ce pot fi puse astfel în valoare, nefiind potrivite pentru culturi de plante agricole alimentare.
În România, după evidența Ministerului Agriculturii, sunt peste 500 000 ha de terenuri cu umiditate ridicată. Folosind o parte din aceste terenuri, salcia nu reprezintă o concurență a plantelor agricole alimentare, ci o alternativă și o completare a veniturilor în mediul rural.
De pe un hectar de plantație se pot obține venituri între 1000 - 1200 Euro.
-Cât de greu este pentru un începător în ceea ce privește cultura salciei energetice, să găsească piață de desfacere?
În prezent, există o lipsă acută de biomasă (tocătură), atât pe piața internă cât și în întreaga Europă. Bineînțeles, ca să reacționeze piața, un cultivator trebuie să aibă o cantitate atractivă.
-Cam la câte hectare cultivate se poate trăi decent din asta?
Pentru a avea un venit confortabil, se recomandă realizarea de minim 10 ha de plantație.
-Distribuția se face doar intern sau există cerere și din afara țării?
Există cereri și din afara țării, dar pentru economisirea costurilor de transport este recomandat ca valorificarea să se facă în țară.
-Ce lucrări de pregătire a solului sunt necesare înainte de plantare?
În cazul în care terenul ales nu a fost cultivat în ultimii ani, se efectuează, în anul dinaintea plantării, până în luna august, o erbicidare. Apoi se face o scarificare în vederea afânării solului. După această operațiune, se face arătura de toamnă la adâncimea de 30 – 35 cm. Primăvara, când solul s-a uscat, se realizează o discurire sau o rotofrezare.
Pentru terenurile care au fost cultivate în ultimii ani, este suficientă doar arătura de toamnă.
-Pentru pregătirea solului, dar și în caz de boli și dăunători, există și soluții alternative la tratarea solului, astfel încât acesta să nu fie afectat în timp de erbicide?
Tehnologiile aplicate în prezent se bazează pe utilizarea de erbicide și, eventual, pesticide.
Combaterea buruienilor este o condiție obligatorie, în special în primii ani.
Ținând cont de faptul că aceste plantații se realizează cu precădere pe terenuri marginale, starea acestora impune utilizarea erbicidelor în procesul de pregătire a solului. De la an la an, apar însă erbicide și pesticide tot mai puțin agresive, ceea ce îmbunătățește situația.
Există și soluții care pot evita utilizarea erbicidelor, cel puțin parțial, cum ar fi cultivarea câțiva ani înaintea realizării plantațiilor de salcie, a unor plante ca lucerna, după care realizăm pe acele terenuri plantațiile, la care folosim diferite operații de întreținere mecanică, însă complexul de lucrări în această variantă este costisitor și necesită mai mult timp.
-Ce mesaj ați avea pentru cei care caută alternative profesionale și se gândesc să pornească la drum cu salcia energetică?
Recomand tuturor să nu le fie frică de o noutate. În același timp, ca la orice lucru nou, recomand să fie atenți la sfaturile tehnologice și să le respecte întocmai, pentru a fi siguri de reușită. Experiența noastră de 8 ani cu această plantă, ne-a arătat că în majoritatea regiunilor țării există condiții bune pentru cultivare și că dacă se respectă prescripțiile pentru cultivare, este exclus să nu fie un succes.
Interviu de Ana A. Negru
Foto: arhiva d-lui Alexandru Benko
