Casa părintească nu se vinde, ci se transformă în muzeu. Profesorii Nedelcu și povestea muzeului din satul Siliștea-Lipoveni
Muzeul Satului Siliștea-Lipoveni din județul Neamț este un proiect de suflet al familiei de profesori Nedelcu, care a decis să dea o cu totul altă destinație casei părintești și anume să o transforme în muzeu.
Casa-muzeu din satul Siliștea-Lipoveni, județul Neamț
E un loc familiar satului românesc, în care cei care vor să-și amintească de soba cu plită, de paturile cu saltele de paie, de ocnițe, țesături, ștergare, chiupuri, lăzi de zestre au ocazia să le revadă.
Aici e o părticică din sufletul și munca unor gospodine și meșteri de altădată, ce au lucrat cu migală, cu pricepere, la confecționarea acestor obiecte.
În anul 2013, muzeul a fost fondat de d-na profesoară Catinca Nedelcu și d-nul profesor Mihai Nedelcu, din eforturi proprii și muncă asiduă.
Clădirea Muzeului Sătesc Siliștea-Lipoveni este amplasată pe marginea șoselei Buhuși-Roman, la 14 kilometri de Buhuși, în apropierea punctului "La Brazi".
D-na profesoară Catinca Nedelcu a creat acest muzeu în casa moștenită de la părinți.
Acum e un loc pe care fiii satului și oameni de pretutindeni pot veni să-l viziteze.
Prima cameră, la intrare, numita sală, cuprinde obiecte țărănești ce amintesc de modul cum se pregătea mâncarea și se servea masa: măsuța cu trei picioare cu cele 4 scăunele, străchini de lut cu linguri de lemn, oale mari de lut folosite pentru borș și sarmale, la nunți și cumetrii.
A doua încăpere era camera de zi, unde se făceau de toate și unde obiectele erau specifice diferitor acțiuni: țesut, cusut, crescut copiii, dormit.
În altă cameră mai mică, numită chiler sau bucătărie de iarnă, nu lipsesc obiectele necesare într-o bucătărie țărănească: blidarul, covățica, sita, ceaunul, oale de lut, dispozitiv pentru scos untul, linguroaie. În camera curată, numită odaie, se află lăzile de zestre, culmea cu prosoapele și costumele naționale.
Tot la casa-muzeu, aveți ocazia de a vedea obiecte cu o îndelungată istorie locală, ca de exemplu: ceramica de pe dealul Cetățuia, datând din epoca bronzului; o sabie veche din fier, căști soldățești folosite în Primul și Al Doilea Război Mondial, un cufăr soldățesc.
Știm că, în vechime, oamenii erau foarte religioși, iar colțul de spiritualitate îl întâlneai în fiecare casă. Muzeul a adunat o colecție de icoane ale oamenilor de altădată, icoane ce au auzit durerile, rugăciunile și mulțumirile celor ce au trăit cândva în acest sat.
De menționat, e că, fără donațiile sătenilor, acest muzeu nu ar fi fost atât de bogat astăzi, după mai mult de doi ani de la înființare.
Dragostea de folclor și etnografie a doamnei profesoare Catinca Nedelcu vine din copilărie, fiind cultivată pe parcursul celor 41 de ani vechime la catedra de limba română.
După ieșirea la pensie, implicarea în viața comunității a continuat să fie la fel de activă. Orice sfârșit e și un început, iar pensionarea a însemnat alte proiecte alături de săteni și publicarea a patru cărți privind etnografia și istoria locală:
- “Momente esențiale ale existenței umane în Români, județul Neamț";
- „Bârjoveni - comuna Români, Neamț - Schiță monografică”;
- „Nume de locuri. Istorie și legende în comuna Români, județul Neamț”.
Muzeul găzduiește și patronează activități culturale și etnografice ale satului
Printre acestea enumerăm: Sărbătoarea Recoltei, Șezătoarea la țară; datini cu ocazia sărbătorilor de iarnă: colinde, jocul urșilor, caprelor, cailor, precum și Hora satului.
Chiar dacă a mobiliza o comunitate nu e un lucru chiar ușor, iar organizarea necesită timp și multă frământare, fondatorii acestui muzeu au continuat, nu au renunțat, în ciuda vârstei ori a unor mici piedici ivite pe parcurs.
Într-o societate în care, adeseori, avantajele materiale primează, poate părea de neînțeles efortul și dăruirea acestei familii de profesori.
Comunitatea, însă, i-a răsplătit într-o formă ce nu poate fi cumpărată, ci doar dobândită și anume: respect, prețuire și cuvinte frumoase.
Conducerea primăriei a decis ca în vara anului 2014 să le ofere diploma de cetățeni de onoare ai comunei Români, județul Neamț.
De ce au decis profesorii Nedelcu să renoveze și să amenajeze un muzeu din pensiile lor sau de ce îi omenesc pe cei care calcă pragul acestui loc?
Răspunsul l-am aflat chiar de la ei:
”Dăruind vei dobândi. Dăruind din ceea ce tu ai acumulat, din știința, priceperea ori pasiunea ta, așa îți legi numele și existența pe acest pământ, și nu doar așteptând să facă altcineva în locul tău”, ne-a împărtășit domnul profesor Nedelcu Mihai.
La aceste argumente, doamna profesoară Nedelcu Catinca a mai adăugat: ”Consider că existența unui muzeu al satului este foarte utilă și necesară înțelegerii istoriei locale - cea care stă la baza istoriei naționale. Am considerat că muzeul este o instituție importantă, cu rol educativ, care contribuie, alături de școală, la instruirea generației tinere, la formarea și consolidarea conștiinței de neam și de țară”.
Solidaritatea între oameni, bunătatea, altruismul le putem învăța și transmite mai departe în mod direct, prin chiar astfel de inițiative.
D-na Catinca ne dă câteva exemple:
”Când am organizat o șezătoare, mai multe gospodine au venit cu lucruri țesute ori împletite, cu plăcinte, prăjituri, iar soții lor au venit cu vin și rachiu.
Când am făcut Ziua Recoltei, mai mulți săteni au adus stuf, baloți de paie, saci cu grâne, legume, zacuscă, dulceață.
E un sentiment tare frumos să vezi că oamenii sunt alături de tine, că vin cu drag și fac din suflet.
La sărbătorile de iarnă, foștii mei elevi, ce astăzi sunt adulți și au propriile lor familii, au venit cu caprele, caiii, urșii, fără a aștepta bani sau alte avantaje.
Activitățile și proiectele de suflet vor continua și în anul 2016, dacă bunul Dumnezeu ne va îngădui acest lucru.”(D-na profesoară Catinca Nedelcu)
Cine dorește să cunoască istoria acestor meleguri de-a lungul timpului, cine vrea să înțeleagă, cu adevărat, viața țăranului român, cine vrea să admire adevărate lucrări de artă populară, este invitat să calce pragul casei-muzeu din satul Siliștea-Lipoveni, județul Neamț.
Date de contact: Profesor Catinca Nedelcu, telefon: 0233-768636
https://www.facebook.com/catinca.nedelcu
Text: Raluca Radu
Foto: arhiva personală a d-nei Nedelcu
Aici e o părticică din sufletul și munca unor gospodine și meșteri de altădată, ce au lucrat cu migală, cu pricepere, la confecționarea acestor obiecte.
În anul 2013, muzeul a fost fondat de d-na profesoară Catinca Nedelcu și d-nul profesor Mihai Nedelcu, din eforturi proprii și muncă asiduă.
Clădirea Muzeului Sătesc Siliștea-Lipoveni este amplasată pe marginea șoselei Buhuși-Roman, la 14 kilometri de Buhuși, în apropierea punctului "La Brazi".
D-na profesoară Catinca Nedelcu a creat acest muzeu în casa moștenită de la părinți.
Acum e un loc pe care fiii satului și oameni de pretutindeni pot veni să-l viziteze.
Prima cameră, la intrare, numita sală, cuprinde obiecte țărănești ce amintesc de modul cum se pregătea mâncarea și se servea masa: măsuța cu trei picioare cu cele 4 scăunele, străchini de lut cu linguri de lemn, oale mari de lut folosite pentru borș și sarmale, la nunți și cumetrii.
A doua încăpere era camera de zi, unde se făceau de toate și unde obiectele erau specifice diferitor acțiuni: țesut, cusut, crescut copiii, dormit.
În altă cameră mai mică, numită chiler sau bucătărie de iarnă, nu lipsesc obiectele necesare într-o bucătărie țărănească: blidarul, covățica, sita, ceaunul, oale de lut, dispozitiv pentru scos untul, linguroaie. În camera curată, numită odaie, se află lăzile de zestre, culmea cu prosoapele și costumele naționale.
Tot la casa-muzeu, aveți ocazia de a vedea obiecte cu o îndelungată istorie locală, ca de exemplu: ceramica de pe dealul Cetățuia, datând din epoca bronzului; o sabie veche din fier, căști soldățești folosite în Primul și Al Doilea Război Mondial, un cufăr soldățesc.
Știm că, în vechime, oamenii erau foarte religioși, iar colțul de spiritualitate îl întâlneai în fiecare casă. Muzeul a adunat o colecție de icoane ale oamenilor de altădată, icoane ce au auzit durerile, rugăciunile și mulțumirile celor ce au trăit cândva în acest sat.
De menționat, e că, fără donațiile sătenilor, acest muzeu nu ar fi fost atât de bogat astăzi, după mai mult de doi ani de la înființare.
Dragostea de folclor și etnografie a doamnei profesoare Catinca Nedelcu vine din copilărie, fiind cultivată pe parcursul celor 41 de ani vechime la catedra de limba română.
După ieșirea la pensie, implicarea în viața comunității a continuat să fie la fel de activă. Orice sfârșit e și un început, iar pensionarea a însemnat alte proiecte alături de săteni și publicarea a patru cărți privind etnografia și istoria locală:
- “Momente esențiale ale existenței umane în Români, județul Neamț";
- „Bârjoveni - comuna Români, Neamț - Schiță monografică”;
- „Nume de locuri. Istorie și legende în comuna Români, județul Neamț”.
Muzeul găzduiește și patronează activități culturale și etnografice ale satului
Printre acestea enumerăm: Sărbătoarea Recoltei, Șezătoarea la țară; datini cu ocazia sărbătorilor de iarnă: colinde, jocul urșilor, caprelor, cailor, precum și Hora satului.
Chiar dacă a mobiliza o comunitate nu e un lucru chiar ușor, iar organizarea necesită timp și multă frământare, fondatorii acestui muzeu au continuat, nu au renunțat, în ciuda vârstei ori a unor mici piedici ivite pe parcurs.
Într-o societate în care, adeseori, avantajele materiale primează, poate părea de neînțeles efortul și dăruirea acestei familii de profesori.
Comunitatea, însă, i-a răsplătit într-o formă ce nu poate fi cumpărată, ci doar dobândită și anume: respect, prețuire și cuvinte frumoase.
Conducerea primăriei a decis ca în vara anului 2014 să le ofere diploma de cetățeni de onoare ai comunei Români, județul Neamț.
De ce au decis profesorii Nedelcu să renoveze și să amenajeze un muzeu din pensiile lor sau de ce îi omenesc pe cei care calcă pragul acestui loc?
Răspunsul l-am aflat chiar de la ei:
”Dăruind vei dobândi. Dăruind din ceea ce tu ai acumulat, din știința, priceperea ori pasiunea ta, așa îți legi numele și existența pe acest pământ, și nu doar așteptând să facă altcineva în locul tău”, ne-a împărtășit domnul profesor Nedelcu Mihai.
La aceste argumente, doamna profesoară Nedelcu Catinca a mai adăugat: ”Consider că existența unui muzeu al satului este foarte utilă și necesară înțelegerii istoriei locale - cea care stă la baza istoriei naționale. Am considerat că muzeul este o instituție importantă, cu rol educativ, care contribuie, alături de școală, la instruirea generației tinere, la formarea și consolidarea conștiinței de neam și de țară”.
Solidaritatea între oameni, bunătatea, altruismul le putem învăța și transmite mai departe în mod direct, prin chiar astfel de inițiative.
D-na Catinca ne dă câteva exemple:
”Când am organizat o șezătoare, mai multe gospodine au venit cu lucruri țesute ori împletite, cu plăcinte, prăjituri, iar soții lor au venit cu vin și rachiu.
Când am făcut Ziua Recoltei, mai mulți săteni au adus stuf, baloți de paie, saci cu grâne, legume, zacuscă, dulceață.
E un sentiment tare frumos să vezi că oamenii sunt alături de tine, că vin cu drag și fac din suflet.
La sărbătorile de iarnă, foștii mei elevi, ce astăzi sunt adulți și au propriile lor familii, au venit cu caprele, caiii, urșii, fără a aștepta bani sau alte avantaje.
Activitățile și proiectele de suflet vor continua și în anul 2016, dacă bunul Dumnezeu ne va îngădui acest lucru.”(D-na profesoară Catinca Nedelcu)
Cine dorește să cunoască istoria acestor meleguri de-a lungul timpului, cine vrea să înțeleagă, cu adevărat, viața țăranului român, cine vrea să admire adevărate lucrări de artă populară, este invitat să calce pragul casei-muzeu din satul Siliștea-Lipoveni, județul Neamț.
Date de contact: Profesor Catinca Nedelcu, telefon: 0233-768636
https://www.facebook.com/catinca.nedelcu
Text: Raluca Radu
Foto: arhiva personală a d-nei Nedelcu
