Satul meu de basm

Să ne jucăm în natură!


Dragi părinţi, pedagogi, dacă tot e cald afară, iată două jocuri prin intermediul cărora copiii să se apropie de natură, să-şi descrie emoţiile, sentimentele şi să înveţe să aleagă ceea ce este important pentru ei.
Să ne jucăm în natură!
Îmbrăţişare între prieteni. Foto: Istockphoto
Recunoaşterea copacului La acest joc pot participa copii din clasele primare. Fiecare copil este legat la ochi şi dus în preajma unui copac. Acestuia i se va spune că pomul este noul său prieten şi că trebuie să îl cunoască cât mai bine, aşa că trebuie să răspundă la cerinţe precum: • Fă cunoştinţă cu el! • Îmbrăţişează-ţi noul prieten! • Bate palma cu el! • Mângâie-l ! După 3-5 minute copii sunt adunaţi într-un grup şi dezlegaţi la ochi. Provocarea pentru ei va fi să îşi regăsească prietenul. Este important să existe observatori care să reţină în dreptul cărui copac a fost aşezat fiecare copil pentru a vedea dacă aceştia au reuşit să îi identifice la sfârşitul jocului. Vă recomandăm să delimitaţi spaţiul în care se găsesc copacii la care veţi duce copiii, evitând astfel ca cei mici să fie foarte dispersaţi în momentul în care îşi vor căuta noii prieteni. După finalizarea acestei activităţi, fiind una care i-a solicitat psihic pentru a se descoperi, ne uităm la ceas şi realizăm că e nevoie de o pauză în care să-şi mănânce prânzul. Le vom da 20 de minute pentru aceasta. Alegeri Alegeţi un loc liniştit, în natură, un loc care să faciliteze meditaţia. Staţi cu toţii în cerc şi începeţi prin a pune următoarea întrebare: Dacă aţi avea doar o oră la dispoziţie şi ar trebui să alegeţi între a face ceva pentru familie, prieteni şi voi înşivă, pe cine aţi alege? De ce? Puteţi discuta timp de 5 minute. Fiecare om are propriile priorităţi, determinate de propriile nevoi şi dorinţe. Ele se pot schimba în timp, aşa cum şi noi ne schimbăm. Le putem sugera o listă cu câteva lucruri care pot fi importante pentru un om. Explicaţi instrucţiunile: Vom încerca să facem o prioritizare a lucrurilor importante pentru noi. Trasaţi pe pământ câteva cercuri concentrice, în jurul locului unde staţi aproape cu grupul (acestea pot fi 4). Aceste cercuri ne vor ajuta să prioritizăm. Astfel, cercurile mai aproape de noi arată că unele lucruri de pe listă sunt mai importante pentru noi. Pe măsură ce ne depărtăm, ele devin mai puţin importante. Valorile plasate în afara cercurilor nu sunt importante deloc. Fiecare participant primeşte câteva bucăţele de hârtie şi ceva de scris. Pe acestea, fiecare va nota câte unul din lucrurile pe care le consideră importante pentru sine. Apoi, fiecare le va plasa într-unul din cercuri. Menţionaţi că se pot adăuga şi aspecte care nu se regăsesc în lista de mai sus, în funcţie de dorinţa fiecăruia, iar unele aspecte de pe listă pot să nu fie alese. Oferiţi grupului timp să mediteze individual, iar când fiecare e gata poate să-şi plaseze hârtiuţele în cercuri. La final, discutaţi despre alegeri, motivaţii, dorinţe. Unde ne-am plasat pe noi şi unde pe ceilalţi? Unde am plasat bunăstarea lumii în care trăim şi cum ne raportăm la ea? Cât de departe putem merge pentru a contribui la crearea acestei lumi? Cât de responsabili ne simţim pentru noi şi pentru lumea în care trăim? Implicit, cât de mult se pot baza ceilalţi pe noi? Cât de mult depinde de noi să îndeplinim lucrurile alese? Pentru a ajuta, puteţi începe activitatea cu o meditaţie condusă, în care fiecare poate să scrie ce-i trece prin cap, pornind de la ceva ce zice liderul. De exemplu, liderul incepe cu: ”Îmi doresc …” şi lasă participanţii să scrie ce vor timp de 1 minut. Apoi continuă cu ”Dacă aş putea…” apoi cu ”Pentru mine…” etc. Este bine ca la această activitate fiecare participant să aibă cu el un jurnal (dacă ţine jurnal) sau să fie încurajat să înceapă unul atunci. Puteţi să oferiţi dvs un caiet mai deosebit participanţilor, pe post de jurnal, sau să-i rugaţi să-şi aducă unul. Acest lucru va stimula implicarea lor şi îi va ajuta să integreze activitatea în evoluţia lor personală în timp, s-o documenteze şi să se observe mai bine pe ei înşişi. Suntem la sfârşitul activităţii, după cca 90 de minute. Propun să facem o mică evaluare (fie că e o discuţie liberă destre cum s-au simţit, fie că vor completa un desen cu diferite culori în funcţie de ce au învăţat sau cum s-au simţit.) Ambele activităţi au fost propuse de Organizaţia “Cercetaşii României”, http://www.scout.ro/


Ana A. Negru
Fondatorul revistei SATUL

Ana (n. 1978, într-un sat săsesc din Ardeal) este pasionată de satul tradiţional şi de fotografia etnografică. Din dorința de a împărtăși cu cât mai multă lume din frumusețea, bunătatea, chibzuința, credința, creativitatea, valorile și viziunea plină de sens pe care le întâlnea în călătoriile ei prin sate sau pentru a trage anumite semnale de alarmă, în iunie 2009, ea dă startul proiectului său de suflet - revista SATUL.
Începând din februarie 2013, Ana este foarte pasionată și de brutăria artizanală cu maia, iar în februarie 2018, ea a demarat cu mult drag un proiect cultural pe care l-a denumit "Pâine cu maia și poveste - Satul tradițional românesc". În cadrul acestuia, Ana se lasă inspirată de frumusețea naturală a satelor noastre și evidențiază particularități tradiționale prin intermediul crestăturilor, ștanțelor, ingredientelor, culorilor.
Pentru cei interesați, Ana organizează, din timp în timp, ateliere despre prepararea pâinii artizanale cu maia.
Contact: <i>[email protected]</i>
Copyright © Revista SATUL
Reproducerea integrală sau parţială a textelor sau ilustraţiilor din revistă este
posibilă numai cu acordul prealabil scris al SC START-UP Advertising SRL.
Toate drepturile rezervate. SATUL - Marcă înregistrată.
SATUL - Revista pentru promovarea traditiei si culturii din mediul rural
Revista SATUL vă recomandă în continuare 4 articole
Lumea mitică a satului românesc. Timpul Rusaliilor
Citeşte mai mult
Revista SATUL vă recomandă