La Vâltori, în satul Lisa
La intrare în satul făgărăşean Lisa, este complexul denumit “La Vâltori”. Aici puteţi regăsi şi observa întregul proces pe care-l parcurge lâna, alături de familiile Greavu și Lungociu, ce duc mai departe acest meşteşug.
Văltoarea unde se spală lâna
Veți putea descoperi fiecare etapă în parte: de la spălare, la prelucrarea firului cu ajutorul unor utilaje speciale, la răsucirea lui şi formarea ghemelor, la crearea ţesăturilor la război şi până la finisarea acestor produse, printr-o tehnică păstrată cu sfinţenie din străbuni.
Astfel, familia Greavu este cea de-a cincea generaţie care duce mai departe meşteşugul spălării şi finisării ţesăturii prin folosirea energiei cinetice a apei, care formează în dispozitivul montat pe cursul său, o vâltoare în care ţesătura este învârtită cu forţă.
Tehnica instalaţiei:
Procesul de prelucrare reproduce fenomenul vârtejurilor de pe cursul învolburat al apelor de munte.
Instalaţia este, de fapt, un coş tronconic cu vârful în jos, fixat pe un canal amenajat în apropierea unui râu.
Acolo se spală ţesătura.
După spălare, ţesătura este uscată.
Apoi, este introdusă în mai multe etape de pieptănare cu crenguţe de păducel, pe o roată specială de lemn, după care este din nou spălată şi uscată.
Apoi, ţesătura intră într-o cameră încălzită până la 80 de grade Celsius, unde este pusă pe o roată ce are nişte cuie de lemn în interior. Înăuntru se formează un climat de saună, datorită pietrelor reci plasate în jurul sursei de caldură. Materialul se usucă şi, de aceea, trebuie ca mereu să fie aruncată apă peste el.
La sfârşit, ţesătura se micşorează cu aproape 50 %, devenind însă impermeabilă şi mult mai rezistentă, firul de lână fixându-se foarte bine în acest fel.
Apoi, cu ajutorul unor utilaje speciale, se trece la prelucrarea firului, la răsucirea lui şi la formarea ghemelor.
După aceea, lâna e numai bună de țesut, iar d-na Maria Greavu, împreună cu fiica sa, creează iarna o mulțime de carpete, covoare, pături, traiste, șosete, papuci de casă și multe altele.
Text şi foto: Ana A. Negru
Astfel, familia Greavu este cea de-a cincea generaţie care duce mai departe meşteşugul spălării şi finisării ţesăturii prin folosirea energiei cinetice a apei, care formează în dispozitivul montat pe cursul său, o vâltoare în care ţesătura este învârtită cu forţă.
Tehnica instalaţiei:
Procesul de prelucrare reproduce fenomenul vârtejurilor de pe cursul învolburat al apelor de munte.
Instalaţia este, de fapt, un coş tronconic cu vârful în jos, fixat pe un canal amenajat în apropierea unui râu.
Acolo se spală ţesătura.
După spălare, ţesătura este uscată.
Apoi, este introdusă în mai multe etape de pieptănare cu crenguţe de păducel, pe o roată specială de lemn, după care este din nou spălată şi uscată.
Apoi, ţesătura intră într-o cameră încălzită până la 80 de grade Celsius, unde este pusă pe o roată ce are nişte cuie de lemn în interior. Înăuntru se formează un climat de saună, datorită pietrelor reci plasate în jurul sursei de caldură. Materialul se usucă şi, de aceea, trebuie ca mereu să fie aruncată apă peste el.
La sfârşit, ţesătura se micşorează cu aproape 50 %, devenind însă impermeabilă şi mult mai rezistentă, firul de lână fixându-se foarte bine în acest fel.
Apoi, cu ajutorul unor utilaje speciale, se trece la prelucrarea firului, la răsucirea lui şi la formarea ghemelor.
După aceea, lâna e numai bună de țesut, iar d-na Maria Greavu, împreună cu fiica sa, creează iarna o mulțime de carpete, covoare, pături, traiste, șosete, papuci de casă și multe altele.
Text şi foto: Ana A. Negru
